Sabia lui STEFAN CEL MARE – replica fidela

Lama dreapta cu doua taisuri, varf in forma de triunghi.
Manerul este in forma de fus, numit de specialisti ”De doua maini”, adica de apucat cu doua maini, este infasurat cu fir argintiu. Spada are garda cu brate drepte in forma de cruce, terminate cu butoni.
Capatul manerului in forma de disc, are in mijloc un medalion, iar pe marginea discului este gravata inscriptia cu caractere slavone ”† I|an´ SStefan´ voevodag”, pe revers este continuata inscriptia „ospodar´ zemli Moldavskoü”.
In mod particular, sabia lui Stefan cel Mare se incadreaza in acest tipar al sabiei specifice moldovenesti, utilizata cu doua maini si pentru care trebuia o forta fizica extraordinara.

Sabia lui STEFAN CEL MARE – replica fidela

Lama dreapta cu doua taisuri, varf in forma de triunghi.
Manerul este in forma de fus, numit de specialisti ”De doua maini”, adica de apucat cu doua maini, este infasurat cu fir argintiu. Spada are garda cu brate drepte in forma de cruce, terminate cu butoni.
Capatul manerului in forma de disc, are in mijloc un medalion, iar pe marginea discului este gravata inscriptia cu caractere slavone ”† I|an´ SStefan´ voevodag”, pe revers este continuata inscriptia „ospodar´ zemli Moldavskoü”.
In mod particular, sabia lui Stefan cel Mare se incadreaza in acest tipar al sabiei specifice moldovenesti, utilizata cu doua maini si pentru care trebuia o forta fizica extraordinara.

Specificatii:
- lungime totala: 125cm
- latime lama: 60mm
- grosime lama: 4.34mm
- lungime lama: 101cm
- lungime maner: 24cm
- greutate: 2300g

Varianta originala a fost faurita in atelierele genoveze din Italia la comanda lui Stefan cel Mare. Voievodul a dorit o spada facuta de cei mai buni armurieri ai Europei si a dat o comanda speciala. Istoricii se bazeaza pe corespondenta purtata de voievod cu genovezii, descoperita de Nicolae Iorga.

”Este interesant ca documentul semnalat arata ca cel care a primit comanda, un oarecare Cristofor, asociatul atelierului care facea astfel de piese, a raspuns ca mesterii armurieri, necunoscand acest tip de spada, a trimis pe cineva in Moldova pentru a se informa”, preciza Carol Konig. Un armurier genovez a fost trimis in Moldova pentru a studia modelul de spada moldoveneasca. In cele din urma, comanda voievodului ar fi fost onorata, genovezii predand o arma facuta cu un otel special, de Toledo, cel mai rezistent la aceea vreme in Europa.

Spada, simbol al puterii

Pe de alta parte, istoricul Stefan Gorovei, un specialist al acelei epoci, spune ca sabia este, cel mai probabil, un semn al puterii si ca nu a fost facuta de genovezi, ci mostenita din tata-n fiu inca din vremea intemeierii Moldovei. Mai precis, istoricul spune ca sabia ar fi apartinut lui Dragos Voda, transmisa la incoronare, tuturor domnitorilor Moldovei.

Cum a ajuns spada lui Stefan cel Mare la turci

La acest capitol exista mai multe supozitii, dintre care doua sunt cele mai credibile. In primul rand se presupune ca Stefan cel Mare personal si-a predat sabia turcilor, in momentul in care a acceptat sa plateasca tribut. Este putin probabil insa ca voievodul sa fi renuntat la simbolul dinastiei si al monarhilor Moldovei. O alta varianta si de departe acceptata este jefuirea vistieriei domnesti de catre turci.
Acest eveniment s-ar fi întamplat dupa 1538, cand Petru Rares a fost alungat de campaniile de represalii ale lui Soliman Magnificul. Domnul adus de turci, Stefan Lacusta, i-a lasat pe otomani sa jefuiasca tezaurul, luand cu ei si spada voievodala. De atunci, spada lui Stefan cel Mare a stat in palatul sultanului. Desi au fost deschise tratative cu autoritatile turcesti pentru aducerea spadei in Romania, inclusiv existand varianta unui schimb de artefacte, arma a ramas la Istanbul. In muzeele romanesti exista doar copii ale celebrei arme.

Vitejia lui Stefan cel Mare renumita in secolul XV

Voievodul Stefan cel Mare a fost unul dintre cei mai razboinici principi din estul Europei in secolul al XV lea. Era recunoscuta vitejia sa pe campul de lupta, fiind atestat faptul ca intra in lupta personal alaturi de garda domneasca si semana teroare incurajandu-si armata. De altfel, asta arata si vechile cronici.